Revoluțiile din Europa de Est-o farsă rusească

Postat in Feb 15 2017 - 8:51am by Jurnalul24
|

Cu toții cunoaștem de la orele de istorie că revoluțiile din Europa Centrală și de Est din anul 1989, Primăvara de la Praga din 1968, Revoluția maghiară din 1956 și aducerea lui Vladislav Gomulka la putere în același an au fost mișcări spontane ale maselor nemulțumite de comunism și care doreau o schimbare. Până la un anumit punct așa este. Dar doar până la un anumit punct. Asta deoarece aceste „revoluții”(toate mai precis) au fost opera serviciilor secrete rusești. Mai precis masele de oameni scoase în stradă cu prilejul acestor evenimente au făcut jocul Rusiei pentru ca aceasta să își ducă la îndeplinire anumite obiective.

Aceste așa-zise revoluții au fost o simplă farsă pe care NKVD-ul, MGB-ul, GRU-ul și KGB-ul le-au jucat Occidentului cu ajutorul maselor naive. Deci, se poate spune că sacrificiul tinerilor din 1989 sau celui al lui Jan Palach au fost în mare parte în zadar. Tineretul și masele nu au făcut decât jocul Rusiei și nimic mai mult.

Dar ce a urmărit Uniunea Sovietică cu aceste dezinformări și farse în masă („maskirovka” în rusă)?

Prima maskirovka aplicată de ruși Occidentului a fost Noua Politică Economică, aplicată de Lenin în Rusia în anii 1920.Cu o Rusie distrusă de război civil, cu foametea bântuind o țară izolată pe plan internațional, Lenin s-a gândit să schimbe macazul și să influențeze Occidentul astfel încât să îl atragă de partea sa. A renunțat la economia centralizată în favoarea unei liberalizări economice. Schimbările s-au văzut rapid, țara scăpând într-un anume grad de izolarea internațională. Economia și-a revenit și investitorii străini au venit în RusiaLenin a făcut un pas înapoi de la centralizarea economică și politică pentru a face apoi doi pași înainte. El a influențat (a păcălit Occidentul) că Rusia sovietică se liberalizează pentru a câștiga timp și bani. Mișcarea i-a reușit iar Occidentul a mușcat momeala. Rusia și-a revenit iar după câțiva ani (în 1928) a revenit la economia centralizată.

Alte farse jucate de Rusia sovietică Occidentului au fost Revoluția maghiară din 1956 și aducerea lui Gomulka la putere ca comunist reformist. Trebuie adăugate câteva precizări…În aceste operațiuni ale serviciilor secrete numite maskirovka apar câteva particularități: serviciile secrete fabrică așa -ziși disidenți sau opoziție controlată. Acești disidenți sunt de fapt agenți ai serviciilor secrete ruse cărora li se fabrică o legendă convingătoare (sunt prigoniți de statul comunist, sunt dați afară din partidul comunist, sunt puși să facă declarații anti-comuniste sau anti-sovietice) iar apoi sunt lăsați în așteptare pentru a fi folosiți la momentul potrivit. Astfel de „disidenți” au fost Vladislav Gomulka, Aleksandr Dubcek ,Vaclav Havel și am putea să îl adăugăm pe Ion Iliescu din România.

În anii 1950, confruntată din nou cu izolarea pe plan internațional, Rusia sovietică a jucat din nou cartea maskirovka. Prin revolta din Germania de Est(1953) și condamnarea regimului Ulbricht și apoi o liberalizare culturală, politică și economică, Lavrenti Beria (pe toată durata scurtei sale conduceri) a păcălit Occidentul că Rusia se schimbă. A urmat Hrusciov și denunțarea cultului lui Stalin acesta din urmă fiind atacat de noul conducător pentru crimele sale (reale și închipuite). Din nou Occidentul a fost păcălit (Rusia se schimbă, nu mai e stalinistă!). Hrusciov a mers mai departe și cu ajutorul serviciilor secrete rusești a organizat mișcări de masă în Polonia și Ungaria. Aceste mișcări (tolerate de Uniunea sovietică) au adus la putere „disidenții” pregătiți de serviciile secrete ruse. Deși pozau în disidenți, acești indivizi (Gomulka în Polonia și Imre Nagy în Ungaria) erau agenți ai Moscovei. EI trebuiau să vină la putere înlocuind vechii conducători comuniști, pentru a păcăli Occidentul că Imperiul sovietic se reformează. În Polonia mișcarea le-a ieșit perfect sovieticilor însă în Ungaria maskirovka numită revoluție aproape a degenerat în război civil.

Trecem la Primăvara de la Praga, o altă operațiune a serviciilor secrete ruse. Care a fost scopul aceste operațiuni? Trebuie spus că Cehoslovacia era singura țară din blocul sovietic unde nu se aflau trupe rusești și rachete nucleare rusești. Cehoslovacia era singurul punct unde Tratatul de la Varșovia pute fi lovit pe cale militară de către Occident. Conducerea de la Moscova știa asta. Astfel încât s-au gândit la o modalitate prin care să aducă în Ceholslovacia trupe, tehnică militară și rachete nucleare fără a alerta Occidentul. Aducerea unui corp de armată în centrul Europei ar fi fost perceput de Occident drept un act agresiv și Uniunea sovietică s-ar fi confruntat cu riposta Vestului. Astfel încât era nevoie de un pretext. Acest pretext a fost Primăvara de la Praga.Uniunea sovietică a sacrificat conducerea comunistă care se afla la putere în acel moment la Praga și cu ajutorul maselor scoase în stradă ce doreau reformarea Sistemului i-au propulsat pe Aleksandr Dubcek și restul disidenților aflați pe lângă acesta. Aceștia cu voia Moscovei au început să își lanseze discursul „reformator” promițând schimbarea sistemului socialist. În tot acest timp conducerea de la Moscova se prefăcea a fi îngrijorată de valul așa-zis reformist din Cehoslovacia. În timp ce așa-zișii „disidenți” își făceau jocul, Rusia, sub pretextul înăbușirii „rebeliunii” din Ceholovacia  a mutat un întreg corp de armată în această țară ocupând-o. În acest fel punctul vulnerabil al Tratatului de la Varșovia (care era Cehoslovacia) a fost neutralizat. Obiectiv îndeplinit pentru conducerea sovietică. Dar încă odată Occidentul a fost păcălit iar presa occidentală încă are impresia, chiar și azi, că în Ceholovacia a avut loc o veritabilă revoluție. În timp ce Vaclav Havel și Aleksandr Dubcek sunt slăviți ca mari disidenți și reformatori în realitate ei fiind simpli agenți ai KGB.

Revoluțiile din 1989 din Estul Europei au fost o altă farsă a Rusiei sovietice jucată întregii lumi. Revoluțiile (dintre care cea mai sângeroasă a fost cea din România) au dat impresie Occidentului că lagărul sovietic se destramă. Sovieticii au dat jos de la putere prima linie a liderilor comuniști (Ceaușescu era printre aceștia) și i-au înlocuit cu comuniști din a doua linie dintre care mulți pozaseră în „disidenți”. Vaclav Havel și Lech Valesa erau agenți KGB aduși la putere în țările lor (Cehoslovacia respectiv Polonia) dar care pozaseră în disidenți. Însă în tot acest timp KGB-ul era la putere în continuare și prin el Rusia. Ion Iliescu e un bun exemplu de comunist care a pozat într-o anumită măsură în disident. Era omul Moscovei și a menținut influența Rusiei asupra României pe tot timpul mandatelor sale.

Facem precizarea următoare:una dintre particularitățile maskirovka este sacrificarea de către ruși a „reginei”cu scopul de a câștiga în final partida. Astfel conducători comuniști precum Antonin Nowotny din Cehoslovacia sau Matyas Rakosy în Ungaria au fost sacrificați pentru a aduce la putere „disidenții” controlați de KGB dând impresia Occidentului că Uniunea Sovietică se liberalizează.
Și Rusia lui Putin este suspectă de a fi pus la cale o maskirovka. Mai precis în Ucraina în 2014. Este foarte posibil ca Federația Rusă să fi pus la cale debarcarea președintelui Ianukovich astfel încât sub acest pretext să pună mâna pe Crimeea și pe Estul Ucrainei. Nu este exclus ca în spatele mișcărilor de stradă ce l-au dat jos de la putere pe Ianukovich să se afle mâna Rusiei. Astfel, Rusia a sacrificat „regina” (Ianukovich) pentru a pune mâna pe teritorii importante din Ucraina. Nu ar fi exclus acest lucru deoarece Rusia joacă acest joc(maskirovka) aproape perfect. Din nefericire este greu de dovedit că Rusia se află în spatele debarcării lui Ianukovich însă accesul la documente oficiale într-un viitor oarecum apropiat ne poate lămuri în această privință.

Concluzionând, putem spune că maskirovka rusească a păcălit întreg Occidentul. De la politiceni, jurnaliști sau profesori de școală sau universitari, toți aceștia încă au rămas cu impresia că Revoluțiile ce au avut loc în Europa de Est au fost mișcări spontane. Nimic mai fals.

Autor: Cimpoieru Ciprian

Comentari

comentari